Modulul I.LIMBA ȘI CREAȚIA LITERARĂ. INTERPRETAREA TEXTULUI ȘI FORMAREA CITITORULUI
1.1. Istoria limbii: Originea limbii române. Etapele evoluţiei limbii literare
1.2. Personalitatea literaturii și individualitatea creatoare
1.3. Cititorul, spiritul critic și postmodernitatea
1.4. Limba naţională și limba literară. Domenii de funcționare a limbii naţionale și a limbii literare
1.5. Proba competenței textuale: ESEUL
Verifică-ţi performanţele: expertul–opera–cititorul
Modulul II. CITITORUL ȘI VORBITORUL. DESPRE CREAȚIA PERSONALITĂȚII LITERARE
UNITATEA DIDACTICĂ 1
2.1.1 MIHAI EMINESCU, un creator de valoare națională și universală
2.1.2. Cugetătorii gîndesc spiritul lumii. Ei nu pot fi văzuţi și înţeleși decît de cei care pot să urce o clipă spre dînșii
– Coordonate biobibliografice
2.1.3. Poet cu sufletu-n lumină și gîndurile-n cer
– Numai poetul..., o metaforă a demiurgiei artistice
– Opera eminesciană, un spaţiu liric al revelaţiilor
– Eu mă pregătesc să devin poet. Cărţile
2.1.4. Natura sau spaţiul cosmicizat al iubirii
– Să fie sara-n asfinţit, un vis al iubirii
2.1.5. Iubita, imagine a eternităţii
– Din valurile vremii..., o sublimare a iubitei
– Cezara sau iubirea ca univers compensativ
2.1.6. Lumea-i așa cum este și ca dînsa sîntem noi
– Geniu pustiu, o expresie a titanismului romantic
2.1.7. Timpul sau obsesia devenirii universului
– Cu mîine zilele-ţi adaogi..., o viziune asupra trecerii
– Scrisoarea I, o insolită proiecţie a temporalităţii
– Odă (în metru antic), „chintesenţă elegiacă” a eminescianismului
2.1.8.Redactarea textelor de diferite stiluri
2.1.9. Crezul publicistului: Am lucrat din convingere
2.1.10. Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
UNITATEA DIDACTICĂ 2
2.2.1. MIHAIL SADOVEANU, un arhitect al ceremonialului narativ
2.2.2. Scriitorul trebuie să fie într-un permanent contact cu viaţa, cu durerile și bucuriile ei
– Coordonate biobibliografice
2.2.3.Creaţia lui Mihail Sadoveanu, expresie a sufletului românesc
– Povestea cu privighetoarea sau modul liric al percepţiei artistice
2.2.4. Prezentarea orală a textelor elaborate
– Baltagul sau calea reinstituirii dreptăţii
– Zodia Cancerului, o alegorie despre timp, dragoste și puterea politică
2.2.5.Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
UNITATEA DIDACTICĂ 3
2.3.1. LUCIAN BLAGA sau nebănuitele trepte ale cunoașterii
2.3.2. Creaţia răscumpără toate suferinţele
– Coordonate biobibliografice
2.3.3. Poezia este un veșmînt în care ne îmbrăcăm iubirea și moartea (sinteză)
2.3.4. Elemente de analiză stilistică a textului
2.3.5. Eu am crescut hrănit de taina lumii
– Poetul este singura fiinţă care işi poartă inima in afară de sine: Autoportret
– Vreau să joc!, o formă a ludicului programatic
– Liniște sau misterul cunoașterii luciferice
2.3.6. Dorul, o stare transorizontică
– Dorul-dor; Dorul
2.3.7. Eu cred că veșnicia s-a născut la sat
– Sufletul satului; Satul minunilor
2.3.8. Lumea sub semnul profanului: Paradis în destrămare
2.3.9. Sub un cer de vrajă
– Drama poetică Meșterul Manole. Sugestii pentru o lectură independentă
2.3.10. Metafora revelatorie sau misterele creaţiei
2.3.11. Filozofia este o știinţă a întrebărilor (sinteză)
2.3.12. Limbajul mass-mediei în actualitate
2.3.13. Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
UNITATEA DIDACTICĂ 4
2.4.1. ION DRUȚĂ sau toiagul păstoriei
2.4.2. Duc vorba în lume așa cum îmi vine:cu rădăcini, cu ramuri, cu frunze cu tot
– Coordonate biobibliografice
2.4.3. Vocaţia explorării matricei existenţiale
– Horodiște sau spațiul devenirii
2.4.4. Viaţa ca un zbucium creator
– Sania sau himera creativităţii
2.4.5. Și peste tot – frunze galbene, frunze de jale, frunze de dor...
– Frunze de dor sau iluziile dragostei
2.4.6. Credinţa e copacul ce freamătă pururea în sufletul omului
– Biserica albă sau aspiraţia către inalt
– Albul aici nu e atit o culoare, cit un destin
2.4.7. Competența de informare și documentare: utilizarea dicţionarelor și a INTERNETULUI
2.4.8. Cîntecul de tinereţe, cîntecul de mai tîrziu, cîntecul de dincolo de toate...
– Doina sau esenţa sensibilităţii naţionale
2.4.9. Eseul Mozzart la sfîrșitul verii sau lecţiile sacrului
2.4.10. Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
UNITATEA DIDACTICĂ 5
2.5.1. GRIGORE VIERU sau numele tău, poezie
2.5.2. Șlefuirea cuvîntului, desăvîrșirea metaforei, adîncirea și limpezirea ideii poetice nu au capăt în timp
– Coordonate biobibliografice
2.5.3. Poetul candorii și al copilăriei
– Copilul ca homo ludens sau logica jocului
2.5.4. Cîntăreţul valorilor fundamentale: Limba română, Mama,
2.5.5. Dragostea, Creaţia
2.5.6. Moștenitorul lui Mateevici
– În limba ta; Pentru ea
2.5.7. Radicali internaţionali în sisteme terminologice. Limbajul informatic și al mediilor electronice
2.5.8. Cea mai frumoasă carte din lume este o mamă
– Făptura mamei; Tu ești un geniu; A căzut cerul din ochii tăi...
2.5.9. Am văzut, am întîlnit lumina dragostei
– Leac divin; Valul, frunza; Blestem de dragoste; Braţele mele;
2.5.10. Pădure, verde pădure
2.5.11. Literatura este o metaforă din care te hrănești ca din pîine
– Metafora; Harpa
2.5.12. Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
UNITATEA DIDACTICĂ 6
2.6.1. MARIN SORESCU sau despre ironia mîntuitoare
2.6.2. Cu mine se întîmplă ceva: o viaţă de om
– Coordonate biobibliografice
2.6.3. Poetica regîndirii misterelor
– Am legat..., o poezie a bucuriei și a durerii
– Sincronizare, o viziune ironică asupra umanului
– Semne sau despre feţele ludicului
– Cu toate pînzele... in marea iubirii
– Iona sau redescoperirea propriului eu
– Viziunea vizuinii sau despre dimensiunea intertextuală a literaturii
2.6.4. Competenţa absolventului la examenul de bacalaureat
2.6.5. Verifică-ţi performanţele: scriitorul–opera–cititorul
2.6.6. Popas în cîmpul actualităţii literare
2.6.7. MIRCEA CĂRTĂRESCU sau recuperarea postmodernă a tradiției
– Cîteva cuvinte despre Ioana sau o ilustrare a biografismului poetic
– Garofiţa, o lectură parodică a tradiţiei literare
